
Volumul de debut ,,Muguri iertaţi'' strânge o adiere de anotimp ceresc. Citind mărturisirea lor de credinţă poetică, un lucru trebuie preţuit: ,,Nu grăbiţi floarea până nu apare ea''.
Poezii de:
Ioan Andrei Gapsa, Bianca Dan, Cristina Plop, Elena Hanganu, Lucretia Ionescu, Ionut Toader, Gabriel Neagu, Gabriela Elena Purdel, Elena Aurora Popa, Valentina Dolceanu, Gheorghita Bina, Anamaria Stefania Balas, Liviu Diaconu, Lidia Duciuc, Ionut Cimpoeru, Florina Ciuciu.
Ce vei ţine în mână dacă vei cumpăra „Jucărie de hârtie”? O jucărie sau o carte? Câte un pic din amândouă. Cu siguranţă, copiii vor avea de citit, dar vor gusta lectura cărţii ca pe-un joc în care îşi vor găsi parteneri în fetiţe şi băieţei asemenea lor, dar şi în muşte-ţeţe, lei, tigri şi lupi, mămici şi bunici.
Jucărie de hârtie reuneşte în paginile sale peste patruzeci de rime — nostime, în bună parte —scrise de Florin Bică, acestea fiind completate de minunatele ilustraţii realizate de Sebastian Baculea.
Cartea li se adresează copiilor de orice vârstă — de 5, 12 sau 70 de ani. Cumpărătorilor li se recomandă achiziţionarea a câte două exemplare pentru că unul va fi tocit, negreşit, destul de repede.
Florin Bică este redactor de carte pentru copii și redactor al revistei Nota 10. A lucrat ca bibliotecar și secretar de redacție. A publicat pentru copii: Școala Feților-Frumoși (2012); Eroii Bibliei (2012); Batistă, șervețel (2013); Rime pentru dinți de lapte (e-book, 2013); De-aș fi Superman... (2013) și antologia de citate Mărunțișuri de mare preț (2014).
Sebastian Baculea lucrează ca ilustrator de carte și în domeniul graficii publicitare. A publicat bandă desenată în revistele Comics și Glorioasa Fanzină și în albumele Urban Comics made in Cluj (2012) și Țara desenată – Întâmplări cu și despre Germania (2014), publicate cu sprijinul Centrului Cultural German din Cluj-Napoca.
Volumul Poiana cu izbuc îi sugerează cititorului, chiar de la început, prin intermediul subtitlului „Unde cântecul dă-n floare și sub pietre sunt izvoare”, care va fi tonul general al cărții, unul plin de optimism și de încredere.
„Un volum liniar, oarecum monocord ne oferă Ion Buciuman prin această culegere de poeme, în sensul curgerii constante a mesajului, cu unele izbucniri prozodice ce întrerup, alterează cromatica, îmbogățind textul, adăugând culoare prin metrică, rimă și ludic”, scrie Hanna Bota, membră a Uniunii scriitorilor din România, în prefață.
Cele nouă secțiuni ale cărții (Ioanine; Mir de nard; Șapte suspine divine; Cântece de primenire; Ad libitum; Redări; Intermezzo; Fractali; Cântece cu gămălie) oferă publicului iubitor poezie pură, poezie de inspirație creștină, poezie trăită, poezie care răscolește și întreabă, caută și găsește, îmbie și înalță.
„Și înainte, și după lectură simt la fel: în acest volum este sută la sută poezie, așa cum a fost și va fi chiar umblarea autorului”, afirmă poetul Daniel Chirileanu.
Poiana cu izbuc este cel de-al patrulea volum din colecția Cărțile lui Doru Gălbenuș.
„… versurile lui Florin Bică vin dintr-un fond autentic de bine, adevăr şi frumos şi, indiferent de gradul lor de poeticitate, îl au întotdeauna pe cel de autenticitate. În povestioare scurte, cu final moralizator, el pune în faţa cititorului copil valori creştine, transpuse într-un limbaj pe înţelesul celor mici şi «pigmentate» nu o dată de umor şi de o uşoară ironie blajină, ambele cu efect pedagogic, aşadar benefic, constructiv.”
Nicolae Mecu,
istoric şi critic literar
Printre „cei mari”, Florin Bică trece drept licenţiat în teologie, cu un master în comunicare şi relaţii publice şi cu o activitate diversă de bibliotecar, secretar de redacţie şi redactor. Este autorul volumelor Eroii Bibliei (2012), Şcoala Feţilor-Frumoşi (2012) şi Rime pentru dinţi de lapte (ebook, 2013). Evident, tot pentru copii!
Din cuprins:
– Batistă, şerveţel;
– La ce-s bune cărţile?;
– Cana spartă;
– Dragi părinţi;
– Dintele supărat;
– O fetiţă vrednică ş.a.
Versurile Ioanei Dumitrescu ne poartă când sus, pe culmi, când jos, în adânc, într-o continuă pendulare verticală între cer și pământ, între „Valea Morții” și „Porțile Vieții”, între nicăieri și undeva. Poezia ei câștigă inima cititorului prin autenticitatea trăirilor zugrăvite.
Răsad de suflet pulsează, într-un anumit sens, de energii autobiografice și tocmai de aici își trage seva și forța, convingându-ne că, deși lovit de furtuni și de neîmpliniri, sufletul o poate lua de la capăt ca răsad ocrotit de mâna Marelui Grădinar.