
Prin poeziile sale, poetul Benoni Catană îl invită pe cititor într-o călătorie fascinantă în lumea Bibliei. Versurile sale surprind momente captivante din istoria lumii – geneza, potopul, nașterea Mântuitorului –, dar și din viața copiilor lui Dumnezeu – Noe, Iona, Estera, Daniel și Iov.
Autorul nu se oprește la spațiul biblic, volumul incluzând și o serie de rime vesele dedicate mamei, primăverii și învățătoarei.
Jucăușe și moralizatoare deopotrivă, versurile acestea sunt, înainte de toate, o laudă la adresa lui Dumnezeu și un îndemn fervent către toți copiii de a asculta de Dumnezeu în fiecare clipă a vieții lor, de a se ruga și de a fi creștini autentici.
„Cu o lirică ademenitoare, cu o expresie poetică elegantă - ca un costum sau rochie bine croită-, Zodia gri ne oferă o poezie uşor de urmărit,uşor de citit, dar nu una uşoară. Cei ce vor citi volumul vor ajunge probabil la concluzia mea, şi anume că Daniel Geantă, fie că scrie jucăus sau serios, fie că abordează teme câmpeneşti sau teologice sau existenţiale sau simple reminiscenţe, le va atinge inima aşa cum mi-a atins-o mie...”
Daniel Ioniţă
Volumul Poiana cu izbuc îi sugerează cititorului, chiar de la început, prin intermediul subtitlului „Unde cântecul dă-n floare și sub pietre sunt izvoare”, care va fi tonul general al cărții, unul plin de optimism și de încredere.
„Un volum liniar, oarecum monocord ne oferă Ion Buciuman prin această culegere de poeme, în sensul curgerii constante a mesajului, cu unele izbucniri prozodice ce întrerup, alterează cromatica, îmbogățind textul, adăugând culoare prin metrică, rimă și ludic”, scrie Hanna Bota, membră a Uniunii scriitorilor din România, în prefață.
Cele nouă secțiuni ale cărții (Ioanine; Mir de nard; Șapte suspine divine; Cântece de primenire; Ad libitum; Redări; Intermezzo; Fractali; Cântece cu gămălie) oferă publicului iubitor poezie pură, poezie de inspirație creștină, poezie trăită, poezie care răscolește și întreabă, caută și găsește, îmbie și înalță.
„Și înainte, și după lectură simt la fel: în acest volum este sută la sută poezie, așa cum a fost și va fi chiar umblarea autorului”, afirmă poetul Daniel Chirileanu.
Poiana cu izbuc este cel de-al patrulea volum din colecția Cărțile lui Doru Gălbenuș.
Versurile Ioanei Dumitrescu ne poartă când sus, pe culmi, când jos, în adânc, într-o continuă pendulare verticală între cer și pământ, între „Valea Morții” și „Porțile Vieții”, între nicăieri și undeva. Poezia ei câștigă inima cititorului prin autenticitatea trăirilor zugrăvite.
Răsad de suflet pulsează, într-un anumit sens, de energii autobiografice și tocmai de aici își trage seva și forța, convingându-ne că, deși lovit de furtuni și de neîmpliniri, sufletul o poate lua de la capăt ca răsad ocrotit de mâna Marelui Grădinar.
Toate casele și grădinile mele. Poezii pentru oameni mari și copii.
Doamne, aș vrea să fiu eu, din trupul Tău, mâna care scrie
cuvinte sfinte, îngerești, de adevăr și dor de veșnicie.
Dacă ai vrea să fiu picior, oriunde m-ai trimite aș pleca
mi-aș pune apă vie în ulcior, merinde-n traistă, câteva și Te-aș urma.
Dacă ai vrea să fiu ureche, m-aș bucura să fie muzicală
din toate rugile din lume, aș scrie pentru Tine o corală.
Dacă ai vrea să fiu ochi verde, oricine viața mi-ar privi
în Tine fără îndoială-ar crede, să Te urmeze nu ar zăbovi.
Aș fi și eu atunci pentru ai mei, lumină pe cărare
iar întunericul din mine nu ar mai fi atât de mare,
încet-încet s-ar risipi și toate lucrurile-ar deveni mai clare.