
De pe puntea vaporului Belking, Sven Anderson aruncă o ultimă privire spre ţărmurile Suediei. Băiatul în vârstă de 12 ani speră ca, în doi ani să strângă împreună cu tatăl său bani suficienţi pentru a cumpăra o fermă în America. Acolo, vor construi o casă pentru mama şi pentru ceilalţi copii ai familiei.
Dar munca în tabăra de exploatare forestieră de la râul Pinch este grea şi plină de ispite. Sven trebuie să facă faţă unor provocări prea mari pentru un copil, iar viaţa printre tăietorii de lemne este plină de pericole. Treptat, Sven învaţă să vorbească limba engleză şi să mânuiască toporul şi îşi face prieteni printre băieţii de seama lui. Scrisorile din Suedia nu îi aduc însă veşti prea bune. Oare va reuşi băiatul să-şi vadă visul împlinit?
Băiatul din pădurile de pini este o poveste despre brutalitate şi inocenţă, despre deznădejdi şi împliniri, despre alegere şi destin. Copiii vor descoperi că viaţa este un drum lung care, pe măsură ce îl parcurgi pas cu pas, te schimbă, te maturizează şi te apropie de Dumnezeu.
Helen Godfrey Pyke a predat cursuri de scriere la Universitatea Adventistă Southern (SUA), iar prima carte pe care a publicat-o, în 1969, s-a intitulat A Sword Unsheathed. Provenind dintr-o familie care, timp de mai multe generaţii, a fost implicată în exploatările forestiere, autoarea a cunoscut îndeaproape universul descris în Băiatul din pădurile de pini. De-a lungul anilor, a publicat mai multe cărţi pentru copii: Julia; A Wind to the Flame; No Peace for a Soldier etc.
Elogiu iubirii de semeni este o carte despre limitele de care avem nevoie pentru a fi liberi în noi înşine şi în relaţiile cu semenii.
E o călătorie de autocunoaştere şi totodată de recunoaştere a faptului că echilibrul vieţii atârnă de căutarea armoniei cu cel de lângă noi - părinte, copil, prieten, partener de dialog sau chiar necunoscutul al cărui drum îl intersectează sporadic pe al nostru.
Deşi scrise de-a lungul multor ani, eseurile cărţii nu s-au perimat, n-au ieşit din garanţie. Subiectele tratate sunt de larg interes. Ba încă unele par să fi fost scrise mai degrabă pentru azi, când realităţi cotidiene disecate cu ani în urmă au dobândit accente noi, devenind mai stridente. Deloc surprinzător, răspunsurile lui Cristinel Sava trimit - direct sau numai ca ecou - la filozofia creştină, la miezul Evangheliei, adică iubirea de aproapele intrinsec legată de cea de Dumnezeu.
O apariție inedită, dar de care era extrem de mare nevoie. Într-o perioadă în care descoperim din ce în ce mai mult că tatăl joacă roluri nebănuit de importante, decisive chiar, în creșterea copiilor săi, cartea Tații. Implicații și semnificații contemporane sosește la timp.
Volumul conține o colecție de 15 contribuții ale unor autori români și străini, care scriu argumentat și convingător despre principalele contribuții prin care un tată schimbă viața copiilor săi și despre deciziile de răscruce pe care un tată trebuie să le ia.
Utilă și surprinzătoare deopotrivă pentru tații de toate vârstele și din toate categoriile (tată pentru prima dată, tată de fete, tată de băieți, tatăl în vârstă, tatăl jucăuș, tatăl-lider, tatăl-mentor etc.), cartea Tații a fost îndelung așteptată și de mamele care vor să le ofere cadoul cel mai potrivit soților lor. Și care consideră că parentingul este o preocupare de căpătâi a ambilor parteneri.
Sunt, oare, ireconciliabile lumea ştiinţei şi cea a religiei? A reuşit ştiinţa modernă, cu ajutorul teoriei evoluţioniste, să combată relatarea biblică referitoare la originea vieţii? Dacă alegem să acceptăm relatarea biblică a originilor, vom fi oare nevoiţi să respingem ştiinţa?
Omul de ştiinţă creştin Ariel A. Roth susţine că, privite împreună, ştiinţa şi religia ne oferă o înţelegere mai bună şi mai sensibilă a lumii care ne înconjoară, a locului pe care îl ocupăm în ea şi a sensului şi destinului nostru final.
Roth examinează subiecte precum dovezile evoluţiei şi ale creaţiei, potopul, punctele forte şi verigile slabe ale metodelor ştiinţifice, precum şi măsura în care Biblia poate fi considerată un document demn de încredere. Concluziile sale ne arată că modelul biblic al unei creaţii recente lasă mult mai puţine întrebări fără răspuns decât oricare alt model ştiinţific evoluţionist sau decât oricare altă perspectivă aflată undeva între cei doi poli, cum ar fi creaţia progresivă sau evoluţia teistă.
Ariel A. Roth a obţinut diploma de doctorat în zoologie la Universitatea din Michigan, a predat la universităţile Andrews şi Loma Linda şi a fost director al Geoscience Research Institute între anii 1980 şi 1994. Pe lângă cariera de profesor de biologie, a petrecut 30 de ani ca cercetător în diferite domenii în care ştiinţa şi religia se întrepătrund, oferind uneori perspective contradictorii. A condus numeroase expediţii geologice şi paleontologice pe întreg mapamondul şi, de asemenea, a fost implicat activ în controversa dintre creaţie şi evoluţie din Statele Unite, depunând mărturie în faţa multor grupări educaţionale şi legislative.
Faimoasa carte a lui Paul de Kruif, Vânătorii de microbi, îmbracă, iată, hainele unei noi traduceri în limba română la aproape un secol de la prima sa ediție în engleză. „Cartea aceasta reușește și astăzi să ne cucerească inimile și mințile”, scrie F. González-Crussí în introducerea sa, iar „supraviețuirea unei asemenea puteri de atracție este rară, în general, în cazul cărților.”
În douăsprezece capitole care țin cititorii cu sufletul la gură, autorul prezintă biografiile romanțate ale unora dintre cei mai inovatori, îndârjiți, curajoși și eroici luptători împotriva microbilor, acești obscuri, ba chiar invizibili dușmani ai vieții, care au făcut sute de milioane de victime de-a lungul timpului. Începând de la cel dintâi vânător, Anton van Leeuwenhoek (născut în secolul al XVII-lea), cartea ne trece prin fața ochilor o galerie care îi include pe Lazzaro Spallanzani, Robert Koch, Theobald Smith, Giovanni Battista Grassi și mulți alții, oferindu-ne mai mult decât istorie – inspirație.
Paul de Kruif (1890–1971) a fost un microbiolog american care s-a remarcat prin cărțile sale pe teme științifice. Absolvent al Universității din Michigan (în 1912), și-a susținut doctoratul la aceeași instituție de învățământ (în 1916). A luptat în Franța în timpul Primului Război Mondial, iar după război a devenit asistent universitar la universitatea unde își făcuse studiile. A lucrat și la Institutul Rockefeller destinat cercetărilor medicale (din 1965, Universitatea Rockefeller). Ulterior, de Kruif a devenit scriitor cu normă întreagă. A colaborat cu diverse publicații periodice și a scris cărți precum The Fight for Life (1938) și Life Among the Doctors (1949). Cartea i-a adus celebritatea a fost Microbe Hunters (Vânătorii de microbi, 1926), aceasta având parte de numeroase reeditări și traduceri de-a lungul timpului.