„Când spunem că Dumnezeu întârzie, chiar dacă aruncăm vina acestei întârzieri asupra noastră, Îl denigrăm pe Cel Atotputernic și Îl coborâm la nivelul nostru. Pe oameni îi putem bănui de lipsă de punctualitate, dar nu și pe Conducătorul universului.”
Iată o serie de întrebări cruciale cărora autorul le dă un răspuns clar:
• Este revenirea lui Isus un eveniment cu o dată fixă sau variabilă?
• Stă în puterea noastră să grăbim venirea Lui?
• Oare a amânat Dumnezeu secerișul?
• Cine poate spune „cât e ceasul”?
Arnold Valentin Wallenkampf şi-a dedicat viaţa unei misiuni clare – aceea de a fixa în mintea tuturor celor receptivi adevărul etern al mântuirii. Originar din Suedia, a studiat pentru început în Anglia, la Colegiul Newbold, apoi a continuat în Statele Unite ale Americii, la Universitatea Andrews şi Universitatea din California. A activat întâi ca pastor, apoi ca profesor de religie și istorie bisericească, iar mai târziu ca șef al Catedrei de teologie la Colegiul Pacific Union, Universitatea Loma Linda şi Colegiul Atlantic Union. Înainte de a se retrage din activitate, a fost director asociat la Institutul de Cercetări Biblice (BRI).
Activitatea editorială remarcabilă a lui Wallenkampf cuprinde articole apărute în diverse publicaţii adventiste (în limba română, în Curierul Adventist), studii biblice (trimestrul II/2006, cu titlul „Duhul Sfânt”), precum și numeroase cărţi cu tematică religioasă, care variază atât prin subiectul abordat, cât şi prin modul de înţelegere şi de expunere. Dintre acestea, în limba română s-a considerat bine-venită publicarea într-o serie de autor a trei volume de interes pentru adventismul contemporan: Aparenta întârziere (ce rol jucăm în influențarea revenirii lui Isus); Ce trebuie să știe fiecare adventist despre 1888 (o trecere în revistă a evenimentelor și dezbaterilor care au făcut ca Sesiunea Conferinței Generale de la Minneapolis să fie atât de importantă pentru istoria Bisericii Adventiste) și Ce trebuie să știe fiecare creștin despre îndreptățire (o explicație de la A la Z a modului în care avem privilegiul unei relații desăvârșite cu Dumnezeu).
Evanghelizarea, însăși inima creștinismului, este un subiect de o importanță principală pentru aceia care sunt chemați să vestească ultima solie de avertizare a lui Dumnezeu unei lumi aflate sub condamnarea păcatului. Trăim în ultimele ceasuri ale istoriei, iar mesajul advent, proclamat spre a pregăti un popor pentru revenirea Domnului, trebuie să ajungă până la cele mai îndepărtate zone ale pământului, asemenea unui strigăt puternic.
Ellen G. White (1827-1915) este autoarea cu cele mai multe lucrări traduse în alte limbi. A scris 40 de cărți și 5000 de articole, iar din cele 50 000 de pagini de manuscris s-au compilat peste 100 de volume.
Dacă te-ai întrebat vreodată ce spune Biblia despre bijuterii, această carte îți oferă răspunsuri clare și bine documentate. Bijuteriile în Biblie explorează rolul și funcțiile podoabelor în textele biblice, de la simbolurile de statut social și religioase până la implicațiile lor morale și spirituale. Autorul, Angel Manuel Rodriguez, analizează atât pasaje din Vechiul, cât și din Noul Testament, oferind o perspectivă echilibrată asupra acestui subiect sensibil.
Printre temele abordate se numără utilizarea bijuteriilor ca podoabe, monedă sau semn al autorității, precum și atitudinea Bibliei față de ele. Cartea examinează și texte cheie precum 1 Petru 3:1-6 și 1 Timotei 2:9-10, arătând cum principiile biblice pot fi aplicate în viața creștină contemporană.
O lucrare esențială pentru cei care doresc să înțeleagă mai bine raportul dintre credință și aspectul personal, Bijuteriile în Biblie este un ghid valoros pentru studiu personal sau discuții în grup.
Angel Manuel Rodriguez este doctor în teologie şi slujeşte ca director al Institutului de Cercetări Biblice al Conferinţei Generale a Adventiştilor de Ziua a Şaptea din anul 1992. El a fost, de asemenea, preşedinte al Antillian College şi vicepreşedinte al Southwestern Adventist University. Este autorul mai multor cărţi( dintre care Mesajul, misiunea şi unitatea bisericii; Introducere la teologia rămăşiţei, publicate de Editura Viaţă şi Sănătate) şi susţine o rubrică lunară în Adventist World.
Împăratul este acasă de Charles E. Bradford reprezintă o lucrare care explorează rolul esențial al bisericii în planul divin de restaurare a lumii. Prin intermediul unei analize teologice solide și a unor perspective biblice profunde, autorul ne invită să înțelegem cum biserica, ca instrument al lui Dumnezeu, este chemată să facă lumină în întunericul acestei lumi și să ducă la împlinire viziunea divină.
De la strategia lui Dumnezeu în fața răului până la chemarea la unitate și dreptate, cartea abordează teme cruciale precum profeția, misiunea bisericii și importanța comunității locale. Bradford ne reamintește că biserica nu este doar o instituție, ci un organism viu, menit să reflecte dragostea și harul lui Dumnezeu într-o lume confuză și divizată.
Dacă ești în căutarea unui mesaj inspirator și relevant pentru vremurile noastre, Împăratul este acasă este o lectură obligatorie. Fie că ești lider spiritual sau simplu credincios, această carte te va încuraja să trăiești credința într-un mod autentic și transformator.
Charles E. Bradford (1925–2021) a fost unul dintre cei mai importanți lideri ai Bisericii Adventiste din secolul al XX-lea și primul președinte afro-american al Diviziei Nord Americane. A absolvit cursurile Universității Oakwood și a deținut titlul de doctor acordat de Universitatea Andrews. De-a lungul vieții a slujit Biserica Adventistă ca pastor și lider, fiind considerat de toți cei care l-au cunoscut ca un vorbitor impecabil, un evanghelist de succes și un lider înțelept. Pentru activitatea sa, American Religious Town Hall of the Air l-a declarat în anul 1982 „americanul anului” și a fost inclus în anul 1992 în Bordul pastorilor Martin Luther King Jr. de la Morehouse College. De asemenea, în semn de apreciere, Universitatea Oakwood a denumit Centrul de leadership Bradford-Cleveland-Brooks după numele său și al colegilor săi. L-a iubit cu pasiune pe Dumnezeu și biserica Sa, cartea aceasta fiind testamentul său spiritual pentru toți frații săi de credință.
Lucrarea misionară internă, metode eficiente de abordare a zonelor albe, publicațiile și lucrarea de răspândire a lor, lucrarea în orașe, implicarea laicilor în diferitele ramuri de activitate, lucrarea în domeniul sănătății, lucrarea pentru cei marginalizați, libertatea religioasă, nevoia de unitate, credincioșia în administrare sunt temele abordate în acest volum de Mărturii pentru Biserică. Dacă nu am ști că aceste solii au fost scrise în perioada 1904-1909, deci cu peste 100 de ani în urmă, am putea să credem că avem în față o listă cu priorități din planurile și proiectele Bisericii din România în aceste zile.
Câteva dintre mărturiile cuprinse în acest volum au fost date de Ellen White cu ocazia ultimei sale participări la o Sesiune a Conferinței Generale, în 1909, când era în vârstă de aproape 80 de ani. Lucrarea începută cu o mână de credincioși și organizată în 1863 sub conducerea unui comitet alcătuit din trei persoane crescuse în mod minunat – se ajunsese la 85 000 de membri, 1 200 de slujitori, iar Conferința Generală era organizată pe departamente, diviziuni și uniuni, împărțindu-se astfel povara răspunderii între cei aflați în câmpurile din diferite părți ale lumii. În toate acestea, se vedea clar cum Dumnezeu a condus Biserica și lucrarea Sa pas cu pas, prin sfaturile, îndemnurile, mustrările, încurajările și descoperirile date la timpul potrivit prin mesagerul ales de El.
„Cuvântul proorociei, făcut și mai tare” tocmai prin aceste împliniri aducătoare de roade care se văd, este pus acum în mâna celor care doresc să ia aminte la el.