În căutarea chivotului pierdut prezintă o istorie fascinantă, ai cărei eroi sunt tânărul Laedan şi preotul Samuel. Capturarea chivotului de către filistenii războinici aduce o situaţie de criză pentru poporul Israel. Chivotul în care se găsesc tablele de piatră cu poruncile lui Dumnezeu a ajuns în mâna unui popor păgân. O situaţie nemaiîntâlnită! În mijlocul unui popor copleşit de teamă şi de îndoieli, Laedan şi Samuel îşi păstrează credinţa în Dumnezeu, demonstrând că Domnul are căi nebănuite de a rezolva cele mai dificile probleme, fiind mereu gata să-i onoreze pe cei care Îi rămân loiali.
În Palestina aflată sub dominaţia romanilor, îşi face apariţia un Personaj care transformă radical viaţa oamenilor. Cine este El? Unii cred că e doar un neînsemnat tâmplar din Nazaret. Alţii Îl acuză că ar fi un impostor. Dar cei care experimentează pe propria piele puterea binefăcătoare a iertării şi a vindecării oferite de El ajung la o concluzie care îi va schimba pentru tot restul vieţii.
Relatată de un înger pe nume Marcu, povestea lui Ieşua prinde viaţă prin ochii unor copii obişnuiţi. David este un mic păstor din Betleem, iar Rahela este o adolescentă care încearcă să înţeleagă cum de prietena ei, Maria, a rămas însărcinată în mod misterios. Samuel este un ucenic foarte tânăr al lui Ioan Botezatorul, iar Andrei este un băieţel care va descoperi cu surprindere ce poate face Ieşua cu cei doi peşti şi cu cele cinci pâini ale sale.
Nimeni nu a mai fost la fel după întâlnirea cu Ieşua. Şi, cu siguranţă, niciun copil nu va mai fi la fel dupa ce va citi această carte.
SALLY PIERSON DILLON a fost infirmieră şi autoare de cărţi pentru copii, printre volumele publicate numărându-se seria War of the Ages (5 cărţi în care este prezentată istoria lumii într-un limbaj adecvat copiilor, începând de la crearea ei şi până în epoca modernă) şi două cărţi devoţionale pentru copii (Little Hearts for Jesus si Hugs from Jesus). Autoarea a publicat povestiri pentru copii în revistele Guide, Inside şi Kid's Stuff.
Carismatic, dinamic, prezentabil și cu o tendință către extreme, A. T. Jones a fost o figură proeminentă în Biserica Adventistă în anii 1890. Cu toate acestea, pe la începutul secolului al XX-lea, el avea să se întoarcă împotriva bisericii pe care o iubea și să devină unul dintre cei mai înverșunați dușmani ai ei. Implicat în controverse aproape întreaga sa activitate, Jones a fost una dintre cele mai fascinante personalități care au onorat vreodată un amvon al Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea. El s-a aflat în centrul acțiunii în timpul uneia dintre cele mai formatoare și mai controversate perioade din istoria denominațiunii. În viața lui se împletesc teme precum sesiunea Conferinței Generale din 1888, natura sfințirii, relațiile dintre biserică și stat și relația sa de dragoste - și - ură cu Ellen G. Ehite.
Această biografie, alcătuită în urma unei strălucite lucrări de cercetare, dezvăluie un om atât de puternic și de carismatic., încât căderea sa pare de neînțeles, și totuși cumva inevitabilă. Descoperiți contribuțiile pe care Jones le-a adus adventismului - și ce l-a determinat în cele din urmă, să lupte împotriva credinței pe care și-a petrecut atât de mult timp din viață să o construiască.
James White a fost un om al paradoxurilor. Îi plăceau în egală măsură vechea Evanghelie și ultimele gadgeturi. Generos din cale-afară, a fost în permanență urmărit de zvonuri cum că ar folosi în mod egoist banii. Chiar dacă uneori cuvintele lui au fost extrem de tăioase, a atins viețile a mii de persoane.
„Ține-te de agricultură”, i-au spus prietenii. Însă tânărul James avea idei mai mărețe. Personalitate hotărâtă, s-a zbătut să obțină o educație, a devenit un predicator șovăielnic, a fost hirotonit în confesiunea Legătura Creștină, s-a alăturat mișcării millerite și s-a căsătorit cu o fată, Ellen, care avea frecvent crize de leșin. Acest bărbat din Maine, care nu a terminat niciodată liceul, a întemeiat patru reviste, două edituri și un colegiu (devenit astăzi Universitatea Andrews, din Berrien Springs, Michigan, Statele Unite). A organizat o biserică, a slujit-o în calitate de lider și i-a publicat cărțile de imnuri. Dependent de muncă (fapt admis chiar de el) și antreprenor în timpul liber, s-a ocupat cu tranzacții imobiliare, și-a făcut o pepinieră șia mânat o turmă de catâri din Texas până în Kansas pe Traseul Chisholm.
În această nouă biografie, Gerald Wheeler descâlcește caracterul complicat al parcursului teologic al lui James White, de la teoria ușii închise și antitrinitarianismului său la accentul pe care l-a pus în ultima parte a vieții pe îndreptățirea prin credință.
„Mi-am dedicat viața ridicării acestor instituții”, scria James. „Ele sunt copiii mei, iar interesele mele sunt strâns legate de ele.”
Cartea „James White: inovator și învingător” reprezintă cel mai profund studiu de până acum al aceluia care, în multe moduri, a fost părintele Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea.
Faimoasa carte a lui Paul de Kruif, Vânătorii de microbi, îmbracă, iată, hainele unei noi traduceri în limba română la aproape un secol de la prima sa ediție în engleză. „Cartea aceasta reușește și astăzi să ne cucerească inimile și mințile”, scrie F. González-Crussí în introducerea sa, iar „supraviețuirea unei asemenea puteri de atracție este rară, în general, în cazul cărților.”
În douăsprezece capitole care țin cititorii cu sufletul la gură, autorul prezintă biografiile romanțate ale unora dintre cei mai inovatori, îndârjiți, curajoși și eroici luptători împotriva microbilor, acești obscuri, ba chiar invizibili dușmani ai vieții, care au făcut sute de milioane de victime de-a lungul timpului. Începând de la cel dintâi vânător, Anton van Leeuwenhoek (născut în secolul al XVII-lea), cartea ne trece prin fața ochilor o galerie care îi include pe Lazzaro Spallanzani, Robert Koch, Theobald Smith, Giovanni Battista Grassi și mulți alții, oferindu-ne mai mult decât istorie – inspirație.
Paul de Kruif (1890–1971) a fost un microbiolog american care s-a remarcat prin cărțile sale pe teme științifice. Absolvent al Universității din Michigan (în 1912), și-a susținut doctoratul la aceeași instituție de învățământ (în 1916). A luptat în Franța în timpul Primului Război Mondial, iar după război a devenit asistent universitar la universitatea unde își făcuse studiile. A lucrat și la Institutul Rockefeller destinat cercetărilor medicale (din 1965, Universitatea Rockefeller). Ulterior, de Kruif a devenit scriitor cu normă întreagă. A colaborat cu diverse publicații periodice și a scris cărți precum The Fight for Life (1938) și Life Among the Doctors (1949). Cartea i-a adus celebritatea a fost Microbe Hunters (Vânătorii de microbi, 1926), aceasta având parte de numeroase reeditări și traduceri de-a lungul timpului.