Pret oferta saptămânii
44.00 Lei33.00 Lei
Pret intreg
59,00 Lei
Pret intreg
35,00 Lei
- Home
- Produse
138Lei96.60 Lei
- Citește
- Descarcă
- Inspiraționale
- Detalii
- Scris de: Christine B. Nelson
- Categorie: Devoțional femei
El va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici ţipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut.
Apocalipsa 21:4
Ai simțit vreodată că viața pe pământ este îmbibată de un spirit de competiție? Acesta există în fiecare fațetă a vieții de zi cu zi, în sport, în politică, în educație, în publicitate – ai observat vreodată lupta dintre companiile de asigurări? Și spune-mi, te rog, care pastă de dinți îmi va face dinții mai albi?
Încă din Grădina Edenului, concurența și-a făcut apariția. Eva a fost pusă în fața dilemei de a trebui să decidă: să Îl cred pe Dumnezeu sau pe acest șarpe? Știm ce a ales ea. Și de atunci totul a fost la vale. Dacă nu ar fi fost intervenția unui Creator iubitor, care a pus imediat în aplicare un plan de salvare și de restaurare, întreaga rasă umană s-ar fi îndoit și s-ar fi strâmbat. Era Unul singur care putea să îndrepte ce se îndoise.
Mă gândesc la doi mici prieteni care discutau într-o zi despre tații lor. Fratele meu Timmy era unul dintre ei, iar vecinul său de alături, Tommy, celălalt. La un moment dat, conversația a început să se încingă puțin, în timp ce fiecare băiat lăuda realizările propriului tată. Inutil să mai spun că a devenit un adevărat concurs, pentru că se luaseră la întrecere unul cu celălalt. În tensiunea momentului, Timmy a început să simtă că pierde lupta. Frenetic, storcându-și creierul pentru a găsi ceva care să egaleze sau să depășească realizările strălucitoare ale tatălui lui Tommy, Timmy a ajuns în cele din urmă la această jalnică laudă: „Ei bine, tatăl meu are mai multe cuie îndoite decât tatăl tău!”
Mai multe cuie îndoite. Cu siguranță că nu este cea mai mare realizare cu care să se laude. Și totuși, există o lecție care poate fi trasă din această ofertă tinerească, bazată pe disperare. Nimeni nu se poate lăuda cu mai multe cuie îndoite decât Tatăl nostru ceresc. Toți copiii Săi pământești – până la ultimul – sunt niște cuie îndoite, strâmbe. Și nimeni nu este mai calificat decât El să îndrepte un cui îndoit. Să ne gândim la Saul, vânătorul de recompense, pornit să ucidă creștini, care a devenit Pavel, poate cel mai mare evanghelist creștin din toate timpurile. Să ne amintim de acei „fii ai tunetului”, Iacov și Ioan, ale căror naturi firi tumultuoase au fost domolite sub influența Prietenului lor Isus.
Este promisă o zi în care toate lucrurile vor fi făcute noi. Apocalipsa 21 și 22 ne înfățișează un tablou uluitor a ceea ce ne așteaptă. Pentru totdeauna, nu vor mai exista lacrimi, tristețe, plânset, moarte sau durere; nici păcat, de niciun fel. Și, cel mai minunat dintre toate, nu vor mai exista... cuie îndoite!
- Detalii
- Scris de: Precious Chitwa
- Categorie: Devoțional femei
Femeia aceasta a rămas însărcinată şi a născut un fiu. A văzut că este frumos şi l-a ascuns trei luni.
Exodul 2:2
Cu câteva luni în urmă, mama, tatăl și vărul meu au fost testați pozitiv pentru COVID-19. Fratele meu și cu mine i-am îngrijit în timp ce eram acasă, luându-ne măsuri de precauție. Totuși, ceea ce credeam că va dura câteva zile a durat săptămâni întregi. În timp ce vărul meu se recupera, tatăl meu și mama mea deveneau din ce în ce mai slăbiți, până când tatăl meu a fost spitalizat și pus pe oxigen. Ambii mei părinți aveau tensiunea arterială ridicată, așa că nu eram siguri că vor supraviețui. Într-o seară nu mă puteam ruga, ci doar îmi curgeau lacrimi pe obraji. În timp ce răsfoiam paginile Bibliei în căutarea unei încurajări, am dat peste Exodul 2:1-2. Contextul acestei istorii este că israeliții se aflau în robia egipteană, iar faraonul le-a ordonat oamenilor lui să-i înece în râu pe toți nou-născuții evrei de sex bărbătesc. El dorea să controleze astfel numărul israeliților, deoarece îi vedea ca pe o amenințare pentru regatul său.
Cu toate acestea, o mamă evreică iubitoare și curajoasă și-a asumat riscul de a-și ascunde băiețelul nou-născut timp de trei luni. În fiecare zi, Iochebed a găsit o modalitate de a-l ascunde pe bebelușul Moise, nefiind sigură când va fi descoperit secretul ei. Preocuparea ei principală nu era legată de ceea ce avea să se întâmple în continuare, ci era aceea de a-și îngriji cât mai bine fiul și de a se asigura că acesta era în siguranță. A făcut acest lucru timp de trei luni întregi, până când nu a mai putut să-l ascundă; totuși nu a renunțat niciodată la planul ei de a-și salva copilașul. În Exodul 2:3-4 ni se spune că ea a făcut un coșuleț din papură, lut și smoală, în care a pus copilul și l-a așezat printre trestii pe malul râului. Apoi, a instruit-o pe sora lui să aibă grijă de el. Câtă determinare!
Ca să scurtez povestea mea, am fost hotărâtă, ca și Iochebed, să fac tot ce-mi stătea în putință pentru a avea grijă de părinții mei, în timp ce am încredințat viitorul lor lui Dumnezeu. În fiecare zi le-am slujit și ne-am rugat pentru ei, fără să mai fim neliniștiți sau îngrijorați de ceea ce s-ar fi putut întâmpla în continuare. Și, în cele din urmă, prin harul lui Dumnezeu, părinții mei și-au revenit.
În viață ne vom confrunta cu provocări care par să nu aibă nicio soluție. Dar, la fel ca Iochebed, chiar dacă viitorul pare întunecat, ne putem ruga și putem acționa în acea direcție, cu credință în Dumnezeu. El este cu noi și a promis să nu ne lase și să nu ne abandoneze niciodată. „Pot să se mute munţii, pot să se clatine dealurile, dar dragostea Mea nu se va muta de la tine, şi legământul Meu de pace nu se va clătina, zice Domnul, care are milă de tine” (Isaia 54:10).
- Detalii
- Scris de: Cloreth S. Greene
- Categorie: Devoțional femei
Căci ochii Domnului sunt peste cei neprihăniţi, şi urechile Lui iau aminte la rugăciunile lor. Dar faţa Domnului este împotriva celor ce fac răul.
1 Petru 3:12Isus i-a zis: „Nu ţi-am spus că, dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?”
Ioan 11:40
Situația nu avea absolut niciun sens! Cum a putut Dumnezeu să permită să se întâmple așa ceva? Aceasta nu era o încercare obișnuită și erau momente în care se simțea amorțită, din toate punctele de vedere. Respinsă, disprețuită, abuzată, trădată și ridiculizată de familie, de rude, de biserică și de asociații ei. Se simțea pierdută și singură. Oare era atât de nedemnă încât merita această soartă? În noua ei „casă”, și-a început devoționalul în mașină, în timp ce aștepta la barieră să treacă, în viteză maximă, trenul de dimineață. De ce mă mai închin Lui, se întreba ea, când pare că El m-a abandonat?
Apoi și-a amintit de încurajarea pe care o primise de la o prietenă cu câteva luni mai devreme, care îi spusese să nu renunțe la Dumnezeu chiar dacă rugăciunile ei nu păreau să se afle pe lista celor care „primeau răspuns”. O urmărea cu insistență amintirea celor doi frați spirituali ai ei, Iosif și Iov. Pe măsură ce contempla viețile lor, și-a dat seama că ceea ce aveau în comun, în ciuda faptului că înduraseră, asemenea ei, suferințe imense, era hotărârea lor fermă de a-L sluji pe Dumnezeu. Se hotărâseră să se încreadă în grija Lui iubitoare, indiferent de situație. Cu mintea fortificată și cu spiritul întărit, ea și-a încheiat devoționalul cu speranța reînnoită că Dumnezeu o va ajuta să treacă peste această încercare.
Același Dumnezeu a așezat-o direct pe inima cuiva. În felul Său misterios, El S-a folosit de acel cineva pentru a declanșa un lanț miraculos de evenimente. A plecat de pe străzi și și-a găsit un loc de muncă. Ca un vultur care se ridică din ce în ce mai sus, ea a învățat să aștepte cu încredere intervențiile și îndrumările Domnului. El nu o părăsise și, din fericire, ea nu renunțase la El. Fără un acoperiș deasupra capului și fără un loc de muncă, oricum ar fi fost acesta, cu mângâietori mizerabili și cu acuzatori falși, credința ei fusese pusă la încercare și dovedită. Acum știa, dincolo de orice îndoială, că, indiferent de circumstanțe, Dumnezeu era Răscumpărătorul ei, Tatăl ei – iar ea era copilul Lui.
Cu ce te confrunți tu astăzi, copil al lui Dumnezeu? Temerile tale sunt copleșitoare? Dumnezeu are privirea îndreptată continuu asupra ta. El nu te-a abandonat. El îți spune acum: „Opriţi-vă şi să ştiţi că Eu sunt Dumnezeu: Eu stăpânesc peste neamuri, Eu stăpânesc pe pământ” (Psalmii 46:10).
- Detalii
- Scris de: Kimberly M. H. Henry
- Categorie: Devoțional femei
Voi, negreşit, v-aţi gândit să-mi faceţi rău: dar Dumnezeu a schimbat răul în bine, ca să împlinească ceea ce se vede azi, şi anume, să scape viaţa unui popor în mare număr.
Geneza 50:20
A fost foarte dificil în ultimii șapte ani să trăiesc într-o țară străină, fără sprijinul familiei și fără a avea mijloacele de a mă întreține. Am numit-o, în glumă, experiența mea de sălbăticie din Egipt. Au fost momente în care părea că voi fi mistuită de frică și de anxietate. Mi-am pierdut speranța în Dumnezeu și am decis să iau lucrurile în propriile mâini. Ca urmare, am fost înșelată, abuzată financiar, manipulată și abandonată de mai multe ori. Privind retrospectiv, toate acestea s-au întâmplat pentru că mi-am pierdut credința. M-am rugat, dar nu am așteptat niciodată răspunsul lui Dumnezeu. Am crezut că El nu mă va ierta. Am păcătuit sfidând direct legile Sale, deși, fiind creștină, ar fi trebuit să știu cel mai bine ce ar trebui să fac. Dar Domnul, în bunătatea Sa plină de iubire, nu ține păcatele noastre împotriva noastră, dacă ne pocăim cu adevărat. Psalmul 25:6 spune: „Adu-Ţi aminte, Doamne, de îndurarea şi bunătatea Ta; căci sunt veşnice.”
Am continuat să mă chinui. Ori de câte ori credeam că lucrurile se îmbunătățesc, nu dura mai mult de câțiva ani înainte de a ajunge din nou la fundul sacului. Când mi-am dat seama, în cele din urmă, că nu mai puteam face nimic prin propriile mele puteri, am strigat către Dumnezeu: „Doamne, către Tine strig, Stânca mea! Nu rămâne surd la glasul meu, ca nu cumva, dacă Te vei depărta fără să-mi răspunzi, să ajung ca cei ce se coboară în groapă” (Psalmii 28:1).
Credința mea trebuia să se transforme în acțiune. Trebuia să fie mai mult decât un simplu concept pe care îl studiam la Școala de Sabat. Doar atunci când am dat drumul la frâie din mâinile mele Dumnezeu a putut prelua controlul asupra situației în care mă aflam. Și atunci, cu El imposibilul a devenit posibil! În momentele mele de suferință, m-am întors la Creatorul și Prietenul meu. Cu rugăciune și cu post, am primit un sentiment de speranță că situația mea se va schimba. Și, deși nu știam cum, L-am lăudat pe Domnul pentru victorie. Și timp de doi ani m-am închinat cu voce tare în apartamentul meu, dansând ca David și ca Maria, sora lui Moise. I-am mulțumit lui Dumnezeu pentru ceea ce urma să facă. Simțeam în adâncul sufletului meu că urma să se producă o schimbare.
„De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său” (Romani 8:28). Dumnezeu este credincios și ne iubește cu o dragoste nesfârșită. Acum încep cu încredere un nou capitol din viața mea, continuând să cresc în credință. Nu îți pierde niciodată speranța! Dacă m-a putut salva pe mine, El te poate salva și pe tine!
- Detalii
- Scris de: Sabrina Crichlow
- Categorie: Devoțional femei
Veniți la Mine, toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă.
Matei 11:28
Am împărtășit recent, în public, un mesaj despre dragostea copleșitoare a lui Dumnezeu pe care aș dori să ți-l împărtășesc și ție. În timp ce încercam să exprim profunzimea iubirii lui Dumnezeu pentru cei care mă ascultau, mi-a venit în minte imaginea unui meci de baseball. Acum, să ne înțelegem bine, nu sunt un fan al sporturilor! Totuși, atunci când Dumnezeu dorește să-Și împărtășească dragostea Sa nu contează ce mijloc alege să folosească!
Să ne imaginăm un jucător aflat la baza a treia (dacă ai o idee cât de mică despre cum se joacă un meci de baseball) pregătindu-se să lovească cu bâta mingea aruncată de un alt membru al echipei lui. Toată lumea se concentrează pe cel de-al treilea jucător de la bază. Mingea este izbită cu bâta și acum presiunea cea mai mare este ca acest al treilea jucător să alerge suficient de repede ca să ajungă la timp la baza de acasă. Mulțimea scandează: „Aleargă!”, în timp ce arbitrul privește cu atenție pentru a vedea dacă jucătorul va reuși să ajungă la baza de start.
În timp ce vorbeam, Dumnezeu Și-a arătat dragostea pentru mine prin această analogie. El este Cel care Se află la baza de acasă și care te încurajează pentru ca tu să ajungi acasă. Poți să reușești! Îngerii cântă: „Vino acasă! Aleargă! Poți să reușești!” În acel moment, presiunea de a te deplasa de la o bază la alta a vieții pare atât de descurajatoare. Ești obosită. Epuizată. Total nesigură că poți reuși. Dar, în timp ce asculți cântecele de încurajare, simți o energie reînnoită venind de undeva. Un impuls de întinerire, venit aparent de nicăieri, îți inundă corpul. Începi să alergi și, în timp ce înaintezi, îți atrage atenția o imagine văzută din fugă, abia o licărire a bazei de acasă. Știi că asta înseamnă victorie! Imaginea aceasta însă preia controlul și acum alergi cu fiecare gram de putere și de pasiune din tine.
Tatăl tău ceresc este la baza de acasă și Îl auzi spunând: „Veniți acasă, toți cei obosiți și împovărați, și vă voi da odihnă!” Cu greu poți ajunge acolo destul de repede! Ești acum la câțiva centimetri de platoul de „acasă”. Apoi auzi cuvintele: EȘTI ÎN SIGURANȚĂ! Ești acasă! Îngerii izbucnesc în laude. Lacrimile îți umplu ochii. Deși te simți complet epuizată, ești victorioasă! Ai ajuns acasă!
Oricare ar fi bazele pe care te afli navigând prin viață acum, indiferent cât de departe pare a fi baza de acasă, indiferent cât de obosită ești – să știi acest lucru: Datorită iubirii imense a lui Dumnezeu și doar datorită ei putem ajunge cu succes la baza de acasă. La victorie. Continuă să alergi alături de Isus și victoria va fi sigură! Vei auzi cuvintele: „Bine lucrat! Ești în siguranță. Bine ai venit acasă!”